Semne că Rusia s-ar pregăti pentru un război cu NATO. Ce se află în spatele exercițiilor militare comune din Belarus, din septembrie
Inapoi

Semne că Rusia s-ar pregăti pentru un război cu NATO. Ce se află în spatele exercițiilor militare comune din Belarus, din septembrie

Postat pe 05 Aug 2025

Update cu 6 zile în urmă

Timp de citire: 11 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Externe
În luna septembrie a acestui an, Belarus va găzdui următoarele exerciții militare ruso-belaruse, cunoscute sub numele de Zapad-2025 (Vest-2025). Exercițiile similare din 2022 au servit drept pregătiri finale pentru invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, iar exercițiile din septembrie vor fi primele manevre la scară largă în Belarus de la începutul războiului, scrie European Pravda. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aceste exerciții atrag o atenție semnificativă nu numai în Ucraina, ci și în UE și NATO. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea planifica acțiuni agresive sub pretextul exercițiilor. „NATO va rămâne vigilentă și va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”, a declarat Alianța. Este demn de remarcat faptul că îngrijorările cu privire la escaladarea acestor exerciții într-o agresiune militară reală nu se referă, în general, la riscul deschiderii unui nou front împotriva Ucrainei, ci la posibilitatea unei agresiuni împotriva vecinilor Belarusului din UE, Polonia și Lituania. Dar sunt justificate aceste temeri? În ce condiții ar putea avea loc un astfel de scenariu? Decizia de a organiza periodic exerciții comune ruso-belaruse datează din 2009, iar de atunci exercițiile Union Shield sau Zapad au fost organizate ca manevre strategic-operaționale la fiecare doi ani. Preocupări serioase cu privire la aceste exerciții au fost ridicate pentru prima dată în 2017, când comandantul-șef de atunci al forțelor armate ucrainene, Viktor Muzhenko, a avertizat că acestea ar putea fi o acoperire pentru obiective reale ale Kremlinului. De fapt, aceste exerciții au fost concepute de la început ca repetiții pentru războaie împotriva țărilor NATO. De exemplu, exercițiile Zapad-2021, care au implicat un număr record de 200.000 de militari din Rusia, Belarus și aliații Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), s-au bazat pe un scenariu în care o republică polară fictivă a atacat „Federația Centrală”. Dar Zapad-2021 a devenit, de fapt, o pregătire pentru invazia Ucrainei. Unele batalioane rusești au rămas ulterior în Belarus, poziționându-se în apropierea frontierei Ucrainei. Exercițiile militare ulterioare, la o scară mai mică, au servit drept acoperire pentru lansarea războiului la scară largă în 2022. De la invazie, în Belarus nu au mai avut loc exerciții militare majore. Exercițiile Union Shield-2023 au fost anulate și nu au avut loc manevre operaționale sau strategice majore nici în 2024. În locul exercițiilor la scară largă, din februarie 2022 au avut loc manevre mai mici care au implicat ramuri specifice ale armatei, în special forțele aeriene. De exemplu, la începutul anului 2023, în Belarus au avut loc exerciții tactice aeriene comune, iar Rusia a desfășurat acolo sisteme de rachete Iskander-M. Exercițiile au schimbat accentul de la operațiunile defensive la cele ofensive. După cum a dezvăluit ulterior o scurgere de informații de la Pentagon, aceste activități vizau să convingă serviciile de informații ucrainene că exista o amenințare reală de invazie din Belarus. Cireașa de pe tort a fost anunțul că vor fi desfășurate arme nucleare tactice în Belarus. Campania de informare neobișnuit de stridentă care a însoțit acest anunț, care nu este deloc tipică pentru acest tip de acțiune, a fost deosebit de izbitoare. Un model similar a fost observat în mai 2024, când au fost organizate brusc exerciții pentru testarea purtătorilor de arme nucleare non-strategice. Deși nu a apărut nicio dovadă a staționării unor arme nucleare reale în Belarus, armata belarusă a încercat cu stângăcie să prezinte rezervoarele de combustibil ale avioanelor Su-25 drept bombe nucleare. Astfel, începând din 2022, exercițiile militare din Belarus au fost utilizate în principal ca instrument de presiune asupra Occidentului. Amenințarea este reală, dar nu imediată. Întrebarea-cheie este dacă Rusia, având în vedere constrângerile sale actuale de resurse, poate desfășura suficiente trupe pentru a reprezenta o amenințare reală pentru statele membre NATO. Spre deosebire de ciclul 2021, când trenuri încărcate cu echipamente rusești au început să sosească în Belarus până în iulie, anul acesta nu au existat desfășurări majore, ci doar câteva zboruri militare rusești de marfă. Oficialii occidentali nu văd o amenințare serioasă nici în acest stadiu. Secretarul general Mark Rutte a declarat că nu consideră un atac rusesc asupra NATO după Zapad-2025 drept o amenințare realistă. Au existat asigurări similare din Vilnius, unde președintele Comisiei pentru securitate națională și apărare, Giedrimas Jeglinskas, nu a raportat nicio activitate neobișnuită, și din Varșovia, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, afirmând că Rusia este „blocată” în Ucraina. Au existat, de asemenea, semne ale unui nivel mai scăzut de amenințare chiar din Belarus. La începutul lunii iulie, președintele autoproclamat Alexander Lukașenko a anunțat modificări ale parametrilor exercițiului: numărul trupelor va fi redus la jumătate, iar exercițiile vor avea loc mai adânc în interiorul Belarusului, departe de granițele NATO. Belarus a invitat chiar și observatori occidentali să participe în calitate de monitori internaționali. Cu toate acestea, doar trei săptămâni mai târziu, Minskul și-a schimbat tonul. Șeful Statului Major din Belarus, Pavel Muraveiko, a început să amenințe cu mutarea trupelor mai aproape de frontierele poloneze și lituaniene ca răspuns la viitoarele exerciții Defender Europe-2025 ale NATO din această toamnă. Această inversare dovedește că scenariul cel mai pesimist rămâne posibil. Chiar dacă amenințarea imediată la adresa securității din acest an este relativ scăzută, riscul de agresiune împotriva țărilor NATO persistă, deși mai mult pe termen mediu și lung. Moscova continuă să utilizeze mecanismele de integrare a statelor Uniunii pentru a-și întări controlul asupra sectorului de securitate din Belarus. Aceste exerciții militare ar putea fi un alt pas în această direcție. Eforturile Minskului de a contrabalansa influența rusă au fost slabe, ceea ce sporește probabilitatea unei absorbții politice și militare suplimentare a Belarusului. Acest lucru ar extinde capacitățile Kremlinului, putând transforma flancul estic al NATO într-un nou punct fierbinte în confruntarea sa cu Occidentul. Geografia regiunii o face deosebit de vulnerabilă: Vilnius se află la doar 50 km de granița cu Belarus, iar statele baltice sunt unite de Europa continentală doar prin strâmta falie Suwałki. „Gama de scenarii posibile este largă, iar NATO trebuie să se pregătească acum pentru un potențial conflict cu Rusia și un Belarus pe deplin integrat”, comentează European Pravda.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din teleorman

-
-

22:06

Gabriel Bulumac, noul director general al Romfilatelia

Teleormăneanul Gabriel Florin Bulumac a preluat, începând de joi, funcția de director general al Romfilatelia, cu un mandat strategic ce urmărește integrarea companiei în structura operațională a Poștei Române și repoziționarea acesteia ca un actor modern și competitiv pe piață. „După 21 de ani de conducere continuă, Romfilatelia – filiala Companiei Naționale Poșta Română responsabilă de emiterea mărcilor poștale oficiale ale României – intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Începând
Image Description

19:26

Centrul cultural din Ştorobăneasa: 1 miliard de lei aruncați pe o clădire frumoasă, dar pustie

În comuna Ștorobăneasa, se ridică impunător un centru cultural construit cu fonduri CNI, în valoare de peste un miliard de lei vechi. Cu toate acestea, de la finalizarea lucrărilor și până astăzi, clădirea nu a găzduit niciun eveniment cultural, nicio expoziție, niciun atelier pentru elevi. A fost inaugurată cu surle, trâmbițe și baloane roșii în preajma alegerilor locale, dar de atunci domnește liniștea. Nimeni nu știe cine răspunde de activitatea
Image Description

13:56

Dubla crimă de la Peretu putea fi evitată? Cum explică procurorii libertatea criminalului – Vecinii lui Bufică trăiau cu frica-n sân

Două vieți curmate, o a treia spulberată într-un spital. Un sat întreg înmărmurit de groază. Totul, în urma unei tragedii anunțate: un recidivist din comuna Peretu, cunoscut sub porecla „Bufică”, a ucis cu sânge rece o mamă în vârstă de 83 de ani și pe fiul acesteia, rănindu-l grav pe al treilea membru al familiei. O tragedie care putea fi evitată, dacă instituțiile care ar fi trebuit să protejeze cetățenii
Image Description

17:21

Moromeții 3 – proiecție specială cu echipa, la Alexandria

𝐌𝐎𝐑𝐎𝐌𝐄𝐓̦𝐈𝐈 𝟑 va fi proiectat la Centrul Multifuncțional pentru Tineri din Alexandria vineri, 14 februarie, la ora 14:00, în prezența regizorului Stere Gulea și a actorilor principali Alex Călin și Olimpia MelinteBilete disponibile la casa de bilete și online – https://eventbook.ro/film/bilete-film-morometii-3-alexandriaAnul 1954 îl pune pe Niculae Moromete la încercare: iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conștiință politică și pierderea încrederii în breasla literară îl copleșesc. Apariția providențială în
Image Description

15:21

103 ani de la nașterea lui Marin Preda: O conștiință a literaturii române, între memorie și nepăsare

Pe 5 august 2025 s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Marin Preda, unul dintre cei mai influenți și valoroși scriitori ai literaturii române moderne. Autorul capodoperei Moromeții rămâne o figură emblematică, ale cărei scrieri continuă să emoționeze, să provoace reflecție și să inspire. Născut pe 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, județul Teleorman, Marin Preda a crescut într-un mediu rural care avea să devină sursă de inspirație pentru
Image Description

Recente din Romania

-
-

07:12

- Constanta - SEAS 2025: INTERVIU cu Florin Iordan, lider al formației Trei parale, prezent la Constanța după 10 ani cu un spectacol de excepție în curtea Bisericii Armene

Cei patru componenți ai grupului, Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti și conducător al formației – cobză, cimpoi, Danil Pop – voce, fluier, dairea, Mihai Balabaș – vioară și Beatrice Iordan – cobză și contrabas, prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, reușesc să se situeze într-o zonă care
Image Description

07:08

- Nationale - Subiecte BAC, sesiunea de toamnă 2025: Elevii susțin astăzi proba obligatorie a profilului, la matematică sau istorie

Pe 12 august 2025 se desfășoară a doua probă scrisă a examenului de bacalaureat: proba obligatorie a profilului. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, luni, 18 august, vor fi afișate rezultatele inițiale, elevii își vor putea vizualiza lucrările, iar cei nemulțumiți vor putea depune contestații. Subiectele și baremele de corectare vor fi publicate astăzi pe site-ul oficial dedicat, subiecte.edu.ro. Luni, 11 august, elevii înscriși în a doua sesiune a examenului
Image Description

07:07

- Nationale - Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?

Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
teleorman WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul teleorman
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete