Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?

Postat cu 2 ore în urmă

Update cu 2 ore în urmă

Timp de citire: 15 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile. Mai jos, ultimul episod din serialul - Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm, din perspectiva istoricilor, cât de răspândită era corupția în stat, dar mai ales cum era văzută România pe plan extern și în ce context Nicolae Ceaușescu s-a bucurat de o relativă deschidere din partea Occidentului.Peste jumătate dintre românii chestionați (55,8%), potrivit unui sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie, consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Detalii, aici. Printre argumentele invocate de cei care privesc cu nostalgie spre perioada de dinainte de 1989 se află ideea că „Ceaușescu a fost un lider bun”. Din această percepție derivă convingeri precum: „înainte era mai puțină corupție”, „România era respectată pe plan extern pentru că Ceaușescu discuta cu toți liderii importanți ai lumii” sau că țara noastră „acționa exclusiv în interes propriu”. Dar cât de reale sunt aceste afirmații? La fel ca în primele trei episoade (disponibile AICI, AICI și AICI), Digi24.ro analizează dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din dezamăgirea și frustrarea față de realitățile României de astăzi. Cosmin Popa, istoric:„Corupția în comunism era structurală, pătrunsă până în cele mai intime fibre ale societății și se aplica fără excepție în toate domeniile. Începea de la vârful statului și se sfârșea la baza societății, acolo unde oricine putea să își convertească resursele și cunoștințele profesionale în bunuri și servicii deficitare”. Citește și: Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu Mădălin Hodor, istoric: „Comunismul a fost esențialmente un regim al corupției. Corupția în comunism era generalizată.” „Toată lumea dădea șpagă, toată lumea primea, toți încercau să se descurce într-un fel sau altul. Nu puteai să mergi până la doctor dacă nu dădeai ceva. Comerțul la negru era singurul comerț care funcționa și, în felul acesta, oamenii își procurau cele necesare traiului. Corupția era esența sistemului comunist. Corupția din perioada postdecembristă a fost moștenită de la acea corupție generalizată din perioada comunistă”. Cosmin Popa, istoric:„Instituțiile statului nu erau eficiente pentru că, pur și simplu, nu își propuneau să fie în slujba cetățeanului. În comunism, instituțiile erau în slujba statului și a partidului și apoi în slujba dictatorului. E mai degrabă o percepție care ține de folclor decât de realitate” „Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu.” Mădălin Hodor, istoric:„Instituțiile statului funcționau doar ca niște ghișee unde se executau indicațiile și directivele partidului. Nu existau instituții cum există astăzi. Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „Înainte de decembrie ’89, și câțiva ani după Revoluție, România era o țară cu probleme, atât interne cât și externe. Nu putem separa politica internă de cea externă. Ne aducem aminte de celebrul enunț al lui Titulescu – ‘Dați-mi o politică internă bună și vă voi da o politică externă bună’. În timpul ‘primului Ceaușescu’ – perioada 1965–1973 – există o formă de emancipare în politica externă, dar foarte limitată. Se făceau concesii regimului Ceaușescu pentru a-l desprinde de sovietici Ceaușescu nu semăna întru totul cu ceilalți lideri comuniști. Englezii vedeau în România un caz aparte, care ar trebui încurajat. Mai ales după ce președintele Nixon, fiind primul președinte american care vizitează Bucureștiul în ’69 – prima țară comunistă pe care o vizitează un președinte american – deschide această direcție. Președintele Carter, în ’73, îi spune lui Ceaușescu la Casa Albă: ‘Salut liderul unei mari națiuni’. Se făceau concesii acestui regim pentru ca el să se desprindă de mainstream-ul rigid al sovieticilor. Citește si: Miturile „raiului” comunist (2). Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Tendință care se schimbă apoi în anii ’80, când vedem un revers crunt al acestei prime politici de emancipare. Ceaușescu nu mai seamănă nici cu liderii comuniști în ceea ce privește politica internă, care, în multe țări comuniste, se destinde. Magazinele românești se golesc, în apartamente e frig, literatura nu există, granițele rămân închise. Și ceea ce obținuse Ceaușescu în anii ’70 – clauza națiunii celei mai favorizate, relații privilegiate nu doar cu celelalte țări comuniste, ci și cu Statele Unite – toate astea dispar. SUA retrag clauza națiunii celei mai favorizate României. Țara cunoaște un regim de izolare teribilă”. Mădălin Hodor, istoric:„E adevărat că o perioadă după 1968 Nicolae Ceaușescu a avut un ‘boom’ în ceea ce privește relațiile internaționale, îndeosebi cu țările occidentale. După anii ’80 am ajuns să avem relații diplomatice doar cu dictatori de prin Africa. Oamenii își amintesc probabil de acea perioadă de după 1968, când Ceaușescu mimează rolul de dizident în lagărul sovietic și are un discurs de condamnare a intervenției sovietice în Cehoslovacia. Occidentul a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea probleme în lagărul comunist După 1968, Occidentul, care a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea niște probleme în plan intern în lagărul comunist, l-a potențat pe Ceaușescu și l-a instrumentalizat. Nici nu a fost greu, dată fiind lipsa de cultură a lui și incompetența crasă a celor din jur. A fost foarte ușor pentru diplomații francezi, britanici și americani să îl încânte pe Ceaușescu cu tot felul de lucruri, astfel încât să pară că e ascultat și respectat la nivel internațional. Nu era decât un joc al diplomației occidentale pentru a folosi ceea ce ei credeau că este o breșă. 'Ceaușescu a început să îi supere pe sovietici? Atunci hai să îl chemăm peste tot. Și cu cât îl lăudăm și îl elogiem, cu atât o să se supere sovieticii.' Acest lucru a alimentat megalomania lui Ceaușescu. El chiar a fost convins că toate aceste chestiuni se datorau geniului lui, capacității extraordinare și rolului pe care era destinat să îl joace în relațiile internaționale. Nu a fost niciodată o chestiune serioasă care să țină de o diplomație excepțională dusă de România. Când Ceaușescu nu a mai fost util acestui joc, lucrurile s-au terminat abrupt, la sfârșitul anilor ’70. Nimeni nu îl mai invita pe Ceaușescu.” Citește și: Miturile „raiului” comunist (3). Ceaușescu a plătit datoria externă, dar cu costuri uriașe pentru populație. Era România mai bogată? Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „România nu era o țară suverană. Era o țară înregimentată Pactului de la Varșovia, Pactului CAER (n.red Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) – care era organismul economic, să zicem varianta UE pentru răsăritul comunist al Europei. Nu lua hotărâri de una singură. Să vă dau un exemplu, în ’78–’79 avea loc Revoluția din Iran. România cumpăra din Iran petrol de calitate, pe baza căruia a și construit rafinăriile de la Năvodari. Când cade regimul din Iran, se stopează și importul de petrol de acolo, pentru care România plătea în barter, adică trimitea locomotive diesel, ferestre etc. În acel moment, Ceaușescu este obligat, pentru că România rămâne fără petrolul iranian, să apeleze la URSS. Sovieticii spun: ‘Primești petrol, dar cu o singură condiție – îl plătești în valută forte, cu care prietenii tăi occidentali achită petrolul când îl cumpără din URSS.’ Este unul dintre motivele sărăcirii în anii ’80, pentru că toate cheltuielile, deși foarte reduse, se făceau în valută”. România depindea de resursele de la sovietici Mădălin Hodor, istoric: „Era un discurs foarte frumos ideologic. Părea că ne gestionăm singuri. În realitate, România nu era atât de independentă și sigură pe sine. Depindea în mare parte de resurse economice și naturale pe care, până în 1989, ni le dădeau sovieticii sau alții.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din teleorman

-
-

22:06

Gabriel Bulumac, noul director general al Romfilatelia

Teleormăneanul Gabriel Florin Bulumac a preluat, începând de joi, funcția de director general al Romfilatelia, cu un mandat strategic ce urmărește integrarea companiei în structura operațională a Poștei Române și repoziționarea acesteia ca un actor modern și competitiv pe piață. „După 21 de ani de conducere continuă, Romfilatelia – filiala Companiei Naționale Poșta Română responsabilă de emiterea mărcilor poștale oficiale ale României – intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Începând
Image Description

19:26

Centrul cultural din Ştorobăneasa: 1 miliard de lei aruncați pe o clădire frumoasă, dar pustie

În comuna Ștorobăneasa, se ridică impunător un centru cultural construit cu fonduri CNI, în valoare de peste un miliard de lei vechi. Cu toate acestea, de la finalizarea lucrărilor și până astăzi, clădirea nu a găzduit niciun eveniment cultural, nicio expoziție, niciun atelier pentru elevi. A fost inaugurată cu surle, trâmbițe și baloane roșii în preajma alegerilor locale, dar de atunci domnește liniștea. Nimeni nu știe cine răspunde de activitatea
Image Description

13:56

Dubla crimă de la Peretu putea fi evitată? Cum explică procurorii libertatea criminalului – Vecinii lui Bufică trăiau cu frica-n sân

Două vieți curmate, o a treia spulberată într-un spital. Un sat întreg înmărmurit de groază. Totul, în urma unei tragedii anunțate: un recidivist din comuna Peretu, cunoscut sub porecla „Bufică”, a ucis cu sânge rece o mamă în vârstă de 83 de ani și pe fiul acesteia, rănindu-l grav pe al treilea membru al familiei. O tragedie care putea fi evitată, dacă instituțiile care ar fi trebuit să protejeze cetățenii
Image Description

17:21

Moromeții 3 – proiecție specială cu echipa, la Alexandria

𝐌𝐎𝐑𝐎𝐌𝐄𝐓̦𝐈𝐈 𝟑 va fi proiectat la Centrul Multifuncțional pentru Tineri din Alexandria vineri, 14 februarie, la ora 14:00, în prezența regizorului Stere Gulea și a actorilor principali Alex Călin și Olimpia MelinteBilete disponibile la casa de bilete și online – https://eventbook.ro/film/bilete-film-morometii-3-alexandriaAnul 1954 îl pune pe Niculae Moromete la încercare: iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conștiință politică și pierderea încrederii în breasla literară îl copleșesc. Apariția providențială în
Image Description

15:21

103 ani de la nașterea lui Marin Preda: O conștiință a literaturii române, între memorie și nepăsare

Pe 5 august 2025 s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Marin Preda, unul dintre cei mai influenți și valoroși scriitori ai literaturii române moderne. Autorul capodoperei Moromeții rămâne o figură emblematică, ale cărei scrieri continuă să emoționeze, să provoace reflecție și să inspire. Născut pe 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, județul Teleorman, Marin Preda a crescut într-un mediu rural care avea să devină sursă de inspirație pentru
Image Description

Recente din Romania

-
-

09:29

- Galati - 300 de gălățeni, amendați pentru că au făcut scandal în weekend Scris de Mariana Constandache Marți, 12 August 2025 08:30

Weekendul trecut a fost plin de situații care au impus intervenția de urgență a polițiștilor, care pe parcursul a aproape trei zile au avut de gestionat, pe lângă cele 19 acțiuni planificate, și 165 de evenimente, dintre care 145 anunțate la 112. Situațiile întâmpinate de echipele de intervenție au fost variate și majoritatea au vizat tulburarea liniștii și ordinii publice sub diverse forme. 610 fapte au fost consemnate de polițiști
Image Description

09:19

- Botosani - Rolul platformelor digitale în industria de agrement din Botoșani

Botoșani a fost întotdeauna cunoscut pentru patrimoniul său cultural, evenimentele tradiționale și atmosfera primitoare. În ultimii ani, însă, industria de agrement a orașului a suferit o transformare discretă. Platformele digitale joacă un rol din ce în ce mai important în modul în care oamenii își petrec timpul liber, oferind noi oportunități atât pentru locuitori, cât și pentru vizitatori. Tehnologia a schimbat modul în care oamenii accesează divertismentul în Botoșani. Deși
Image Description

09:17

- Vrancea - Perseide 2025, ploaia de stele, la apogeu în această noapte. De unde se pot vedea până la 100 de meteori pe oră

„Dacă sunteți deja cu gândul la Perseide, vă oferim mai jos câteva informații folositoare. Nopțile de 11 spre 12 august și 12 spre 13 august sunt cele mai bune pentru a observa acest curent de meteori, care are maximul în ziua de 12 august. Luna va fi pe cer pe tot parcursul nopților. Din această cauză, luminozitatea cerului va crește, deci se vor vedea doar meteorii cei mai strălucitori.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
teleorman WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul teleorman
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete