Oamenii de știință identifică două valuri de îmbătrânire la vârste specifice

Cercetătorii au descoperit că procesul de îmbătrânire nu decurge în mod constant, ci se produce în două etape majore, la vârsta de 44 și 60 de ani. Această descoperire sugerează că creșterea rapidă a problemelor de sănătate la aceste vârste poate avea o explicație științifică, conform unui studiu publicat în revista Nature Ageing.

Studiul, care a implicat mii de molecule examinate la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, a scos în evidență două momente cheie de schimbare: primul val apare în jurul vârstei de 44 de ani, iar al doilea val în jurul vârstei de 60 de ani. Această informație ar putea explica de ce anumite probleme de sănătate, cum ar fi cele musculo-scheletice și bolile cardiovasculare, devin mai frecvente în aceste perioade.

Cercetarea a monitorizat 108 voluntari, care au fost supuși analizelor de sânge, fecale, și tampoanelor cutanate, orale și nazale pe o perioadă de până la șapte ani. Această analiză detaliată a inclus evaluarea a 135.000 de molecule diferite, precum ARN, proteine și metaboliti, și microbi care trăiesc în intestinele și pe pielea participanților.

Rezultatele au arătat că majoritatea moleculelor și microbilor nu au avut o modificare constantă în timp, ci au avut tendința de a suferi schimbări semnificative în jurul vârstei de 40 și până la 60 de ani. Este important de menționat că, deși initial s-a crezut că vârful de îmbătrânire la mijlocul anilor 40 ar putea fi influențat de schimbările hormonale la femei, datele sugerează că bărbații de aceeași vârstă au experimentat schimbări similare.

Dr. Xiaotao Shen, prim autor al studiului, a adăugat că, deși menopauza poate juca un rol, există și alți factori semnificativi care afectează ambii sexe. "Aceste descoperiri ar putea îmbunătăți înțelegerea noastră asupra procesului de îmbătrânire și ar putea ajuta la dezvoltarea unor intervenții pentru a sprijini sănătatea în perioada de declin muscular."

Studiul a arătat că primele modificări au fost legate de bolile cardiovasculare și de capacitatea de a metaboliza substanțe precum cafeina și alcoolul. Al doilea val a inclus molecule ce reglează imunitatea, metabolismul carbohidraților și funcția renală. De asemenea, variațiile în metabolismul alcoolului ar putea fi influențate de stilul de viață, care poate deveni mai stresant în această perioadă.

Aceste descoperiri ar putea ghida strategii de intervenție, cum ar fi îmbunătățirea exercițiilor fizice în momentele de pierdere musculară rapidă. Profesorul Snyder a subliniat importanța ajustării stilului de viață în perioada în care oamenii se simt sănătoși.