Controversa din boxul feminin la Jocurile Olimpice de la Paris: Pugilistele Imane Khelif și Lin Yu-ting sub lupa științei

Prezența pugilistei algeriene Imane Khelif și a taiwanezei Lin Yu-ting la Jocurile Olimpice de la Paris a generat o serie de reacții emoționale din partea publicului, provocând discuții aprinse privind eligibilitatea lor de a concura. Autoritățile, inclusiv organizatorii și federațiile de box, s-au străduit să clarifice situația, însă eforturile lor nu au dus la liniștirea conflictului.

Ambele sportive au fost descalificate de la Campionatele Mondiale feminine de anul trecut pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, dar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a decis să le permită să participe la Olimpiadă. Această decizie a generat o dezbatere intensă, în contextul în care știința începe să arunce lumină asupra compoziției cromozomiale și a avantajelor potențiale în sport.

Dar, în anumite cazuri, dezvoltarea organelor reproductivă nu urmează traiectoria obișnuită, ceea ce dă naștere unor condiții medicale cunoscute sub numele de DSD (diferente în dezvoltarea sexului). Aceste tulburări afectează un grup de aproximativ 40 de condiții genetice și pot să influențeze dezvoltarea sexuală a unei persoane, făcându-le diferite față de majoritate.

Ambii pugiliști au eșuat anul trecut testele de eligibilitate de gen, dar informațiile referitoare la cromozomii lor XY și nivelurile de testosteron sunt contradictorii. În timp ce susținătorii lor afirmă că s-au născut și au concurat întotdeauna ca femei, critici din rândul adversarilor exprimă suspiciuni că acestea ar putea suferi de DSD. Expertul Alun Williams subliniază că simpla prezență a cromozomului Y nu este un indicator suficient pentru a determina identitatea de gen.

Se pare că un test care identifică cromozomii XY nu oferă o imagine completă a situației. De asemenea, Dr. Emma Hilton adaugă că, în majoritatea cazurilor, persoanele cu cromozomi Y au o genă SRY, esențială pentru dezvoltarea masculină. Există, însă, și cazuri în care cromozomul Y nu este complet dezvoltat, fapt ce complică și mai mult evaluarea.

Printre exemplele notabile menționate se află Caster Semenya, care a fost subiectul unor controverse datorate identității de gen. Anomaliile cromozomiale, deși rare, au început să capteze atenția publicului în lumina disputelor de la Olimpiadă.

Surse precum profesorul Claus Hojbjerg Gravholt discută despre impactul emotional și psihologic asupra persoanelor afectate de DSD, subliniind că multe diagnostice nu sunt recunoscute din cauza normelor culturale și a lipsei de educație. Din datele din Danemarca, se estimează că persoanele cu cromozomi XY sunt foarte rare, dar aproximativ una din 300 de persoane ar putea suferi de variații ale dezvoltării sexuale.

În contextul sportului de elită, întrebarea dacă persoanele cu DSD au un avantaj față de altele rămâne deschisă. Profesorii din domeniul științelor sportive afirmă că nu există încă suficiente date pentru a trasa o concluzie clară. De asemenea, discuțiile cu privire la reglementările de eligibilitate se intensifică, comitetul olimpic fiind sub presiune să investească mai mult în cercetarea sportivilor cu DSD.

Controversa din jurul lui Imane Khelif și Lin Yu-ting deschide o discuție largă despre cum biologia complexă și variabilitatea genetică influențează sportul de elită și despre modul în care aceste subiecte neexplorate necesită o atenție mai mare din partea comunității științifice și olimpice.