Schimbul de informații între țările NATO sub presiune din cauza neîncrederii
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Schimbul de informații între țările NATO sub presiune din cauza neîncrederii
Schimbul de informații între membrii NATO devine din ce în ce mai problematic, deoarece neîncrederea dintre țări afectează colaborarea. Conform spuselor actualilor și foștilor oficiali ai alianței, această situație a escaladat, mai ales după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ungaria, care are relații apropiate cu Moscova, este percepută ca un partener nesigur, o opinie partajată de mai mulți experți din cadrul NATO.
Conflictele interne au fost amplificate de conducerea lui Donald Trump în Statele Unite, acest lucru punând sub semnul întrebării colaborarea dintre Washington și aliații din Europa. Informațiile recente sugerează că SUA ar fi suspendat temporar schimbul de date cu Ucraina pentru a exercita presiuni asupra Kievului, ceea ce a creat incertitudine printre națiunile membre. "Exista o mulțime de șoapte pe holurile NATO privind viitorul acestui schimb de informații", a declarat Julie Smith, fost ambasador al SUA la NATO.
Daniel Stanton, un fost oficial al serviciului de informații din Canada, a menționat că, în condițiile actuale, "se va merge mai puțin în această direcție", subliniind că nu există un consens clar asupra inamicilor comuni. De asemenea, alegerea lui Tulsi Gabbard, care a adoptat perspectivele Rusiei, ca director al serviciilor naționale de informații a ridicat semne de întrebare, conform analistului Gustav Gressel.
Politica SUA nu a afectat încă drastic schimbul de informații, dar oficialii se tem că acest lucru ar putea să se schimbe într-un viitor apropiat. Un oficial NATO a menționat că întâlnirea tensionată dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a suscitat întrebări legitime în rândul membrilor NATO. "Există coroziune din cauza abordării privind Ucraina", a adăugat acesta, subliniind că există o reticență crescândă în privința schimbului de informații.
Gressel a evidențiat faptul că prestațiile serviciilor secrete maghiare sunt limitate, informațiile fiind transmise doar referitor la amenințările imediate. "Nu vrei ca aceste informații să ajungă la Moscova", a afirmat el. Această reticență a fost observată și în alte țări est-europene, cum ar fi Bulgaria, unde oficialii se tem că informațiile ar putea fi compromise de activitățile rusești.
În concluzie, viitorul schimburilor de informații în cadrul NATO este incert în contextul actual de neîncredere și divergențe politice. "Întrebarea este acum dacă acest schimb va rămâne un aspect esențial în activitatea transatlantică", notează Smith, referindu-se la pandemia de neîncredere ce afectează relațiile dintre aliați.