Orașele-fantomă ale Rusiei: Colapsul economic alungă tinerii din regiunile nordice și industriale (studiu)
Inapoi

Orașele-fantomă ale Rusiei: Colapsul economic alungă tinerii din regiunile nordice și industriale (studiu)

Postat pe 06 Aug 2025

Update cu 5 zile în urmă

Timp de citire: 5 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Externe
Peste 130 de orașe mici din Rusia, cu 3,4 milioane de oameni, se află în pericol de dispariție, potrivit unui studiu realizat de Academia Prezidențială Rusă (RANEPA). Regiunile cele mai afectate sunt cele nordice și industriale, unde depopularea accelerată, colapsul economic și lipsa infrastructurii de bază alungă tinerii și subminează viitorul comunităților locale, potrivit Moscow Times. Cele mai vulnerabile comunități sunt situate în regiunile nordice dependente de cărbune, metalurgie și exploatări forestiere, precum și în așezările periferice izolate, care se confruntă cu resurse locale limitate și acces redus la investiții externe. Studiul evidențiază condițiile deosebit de critice din regiunile Briansk, Novgorod, Kirov și Krasnoiarsk. „Criza industrială și migrația continuă a populației către centre urbane mai mari sporesc riscul ca unele orașe să fie pierdute complet”, avertizează cercetătorii. Printre cele mai expuse se numără Verhni Taghil (regiunea Sverdlovsk), Trubcevsk (Briansk), Inta (Republica Komi), Kem și Medvejieghorsk (Republica Karelia), precum și Torjok (regiunea Tver), toate înregistrând scăderi accentuate ale populației. Chiar și în regiunile cu o situație economică mai bună, orașe periferice precum Roșal (regiunea Moscova), Oha (Sahalin), Porkhov (Pskov), Zavoljie (Nijni Novgorod) și Nolinsk (Kirov) au fost identificate ca vulnerabile. Declinul este cauzat de factori precum pierderea locurilor de muncă, migrarea tinerilor, închiderea angajatorilor majori, infrastructura îmbătrânită și investițiile insuficiente. Parlamentarii recunosc că multe orașe mici suferă din cauza prăbușirii rețelelor de utilități, a transportului deficitar, a accesului precar la servicii medicale și a telecomunicațiilor nesigure, toate acestea fiind factori care îi descurajează pe tinerii profesioniști să rămână sau să se întoarcă după studii. În orașe precum Totma și Kargopol, fiecare cu mai puțin de 10.000 de locuitori, localnicii spun că bugetele municipale sunt prea mici pentru a repara drumuri, poduri sau clădiri, astfel că sunt nevoiți să improvizeze și să repare infrastructura cu materiale rudimentare. „Exodul populației continuă, mai ales în regiunile nordice precum Irkutsk”, a declarat pentru cotidianul Izvestia Alexander Iakubovski, membru al comisiei pentru construcții și locuințe din Duma de Stat. „Acolo unde nu există locuri de muncă sau infrastructură de bază, e greu să vorbim despre atragerea tinerilor înapoi.” Colegul său, Vladimir Koșelev, a fost de acord, subliniind că va fi extrem de dificil să fie păstrate orașele mici fără îmbunătățirea calității vieții și fără creare de oportunități economice viabile. „Generațiile tinere vor salarii competitive, acces la cultură și beneficiile vieții moderne”, a spus Irina Mironova, directoare pentru dezvoltarea programelor federale la Școala de Management Skolkovo. Scăderea cererii de cărbune și alte materii prime, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, a afectat, de asemenea, perspectivele orașelor miniere, a adăugat ea. Salvarea fiecărui oraș mic este „prea costisitoare și ineficientă”, a mai subliniat Mironova, și guvernul trebuie să recunoască acest lucru. Rusia are 1.120 de orașe, dintre care peste 70% sunt clasificate ca mici sau mijlocii. Guvernul federal a alocat 4 miliarde de ruble (aproximativ 50 de milioane de dolari) pentru susținerea acestora în anul 2025. Autoritățile elaborează în prezent planuri generale de dezvoltare pentru 106 dintre aceste orașe, care să ghideze investițiile și dezvoltarea infrastructurii. Strategiile propuse includ dezvoltarea unor industrii cu condiții de piață favorabile, promovarea suburbanizării în apropierea marilor orașe și încurajarea relocării voluntare către zone urbane mai bine conectate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din teleorman

-
-

22:06

Gabriel Bulumac, noul director general al Romfilatelia

Teleormăneanul Gabriel Florin Bulumac a preluat, începând de joi, funcția de director general al Romfilatelia, cu un mandat strategic ce urmărește integrarea companiei în structura operațională a Poștei Române și repoziționarea acesteia ca un actor modern și competitiv pe piață. „După 21 de ani de conducere continuă, Romfilatelia – filiala Companiei Naționale Poșta Română responsabilă de emiterea mărcilor poștale oficiale ale României – intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Începând
Image Description

19:26

Centrul cultural din Ştorobăneasa: 1 miliard de lei aruncați pe o clădire frumoasă, dar pustie

În comuna Ștorobăneasa, se ridică impunător un centru cultural construit cu fonduri CNI, în valoare de peste un miliard de lei vechi. Cu toate acestea, de la finalizarea lucrărilor și până astăzi, clădirea nu a găzduit niciun eveniment cultural, nicio expoziție, niciun atelier pentru elevi. A fost inaugurată cu surle, trâmbițe și baloane roșii în preajma alegerilor locale, dar de atunci domnește liniștea. Nimeni nu știe cine răspunde de activitatea
Image Description

13:56

Dubla crimă de la Peretu putea fi evitată? Cum explică procurorii libertatea criminalului – Vecinii lui Bufică trăiau cu frica-n sân

Două vieți curmate, o a treia spulberată într-un spital. Un sat întreg înmărmurit de groază. Totul, în urma unei tragedii anunțate: un recidivist din comuna Peretu, cunoscut sub porecla „Bufică”, a ucis cu sânge rece o mamă în vârstă de 83 de ani și pe fiul acesteia, rănindu-l grav pe al treilea membru al familiei. O tragedie care putea fi evitată, dacă instituțiile care ar fi trebuit să protejeze cetățenii
Image Description

17:21

Moromeții 3 – proiecție specială cu echipa, la Alexandria

𝐌𝐎𝐑𝐎𝐌𝐄𝐓̦𝐈𝐈 𝟑 va fi proiectat la Centrul Multifuncțional pentru Tineri din Alexandria vineri, 14 februarie, la ora 14:00, în prezența regizorului Stere Gulea și a actorilor principali Alex Călin și Olimpia MelinteBilete disponibile la casa de bilete și online – https://eventbook.ro/film/bilete-film-morometii-3-alexandriaAnul 1954 îl pune pe Niculae Moromete la încercare: iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conștiință politică și pierderea încrederii în breasla literară îl copleșesc. Apariția providențială în
Image Description

15:21

103 ani de la nașterea lui Marin Preda: O conștiință a literaturii române, între memorie și nepăsare

Pe 5 august 2025 s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Marin Preda, unul dintre cei mai influenți și valoroși scriitori ai literaturii române moderne. Autorul capodoperei Moromeții rămâne o figură emblematică, ale cărei scrieri continuă să emoționeze, să provoace reflecție și să inspire. Născut pe 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, județul Teleorman, Marin Preda a crescut într-un mediu rural care avea să devină sursă de inspirație pentru
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
teleorman WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul teleorman
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete