Un tânăr IT-ist din Cluj a ajuns într-un punct critic al carierei sale după ce a aplicat, fără succes, la peste 700 de joburi din domeniul IT în ultimul an. Deși a urmat toate sfaturile „experților în HR”, a investit în formare continuă și a participat la conferințe de profil, răspunsul pieței a fost constant: refuz, ghosting și promisiuni încălcate. Absolvent al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației (ETTI), tânărul a intrat în piața muncii cu mari speranțe, susținute și de două internshipuri realizate în timpul și imediat după facultate. „Când am terminat facultatea, vara trecută, eram convins că o să am un viitor în IT. Sunt extrem de pasionat de domeniu și credeam sincer că asta va conta. Am avut două internshipuri – unul de 6 luni și altul de 3 luni – am primit chiar și scrisoare de recomandare. Mi s-a spus că nu sunt poziții disponibile și... la revedere”, povestește el. De atunci, realitatea i-a spulberat orice iluzie. Cu peste 700 de aplicații trimise, a trăit toate formele de respingere posibilă. Uneori, nici nu a mai primit răspuns după interviuri. Alteori, a fost invitat la interviuri pe Meet și angajatorii nu s-au mai prezentat. Într-un caz șocant, a fost chemat la un interviu fizic și, ajuns la locație, a aflat dintr-o notificare pe Gmail că fusese anulat. Într-un alt caz, șocul a fost și mai mare. „Cel mai tare m-a durut momentul în care, după interviu, mi-au spus că urmează să primesc contractul pe mail. L-am așteptat zile în șir. N-a mai venit niciodată. A fost un șoc psihic.” Tânărul nu a stat pasiv. A investit sume importante în consiliere de carieră, optimizarea CV-ului pentru ATS, cursuri de interviu, simulări cu recrutori specializați în IT, publicitate pe LinkedIn și participare la conferințe tehnice. A învățat noi limbaje de programare, a creat proiecte personale și chiar a încercat să automatizeze sarcinile repetitive de la jobul actual pentru a-și păstra contactul cu programarea. De iarna trecută lucrează pe un post de data entry pentru o companie de telecomunicații. „Am încercat să transform și acest job în ceva ce sună bine în CV. Am scris că am făcut automatizări, dar știu în sinea mea că fabulez. Îmi mint părinții și prietenii că lucrez în IT, că am carieră. Ei chiar sunt impresionați. Adevărul e că am impostor syndrome cât casa și mă simt terminat.” Tânărul povestește că simte că a fost „marcat” în sistemele companiilor IT, mai ales cele la care a aplicat de mai multe ori. „Am aplicat recent din nou la niște companii unde aplicasem și anul trecut. Nu am mai primit nici măcar acel mail automat de confirmare. Simt că am ajuns pe un fel de blacklist.” Zeci de utilizatori i-au răspuns cu empatie, încurajări și mărturii similare. Mulți i-au confirmat că piața e blocată pentru juniori, că firmele reduc investițiile în formare și preferă să externalizeze în India sau să promoveze din interior. Unii au depășit 1.000 de aplicații până au reușit să se angajeze. Alții au renunțat complet la IT și s-au reorientat spre meserii concrete, precum electrician sau tehnician de rețea. „Îi înțeleg frustrarea. Și eu sunt în aceeași barcă. În 2025, e aproape imposibil să intri ca junior în IT, oricât ai fi de bun. Trebuie nervi de oțel și o susținere psihologică pe care mulți nu o au,” a comentat un alt utilizator. Situația tânărului aduce în atenție o problemă reală a pieței muncii în tech-ul românesc: deși mii de studenți termină anual facultăți de profil, foarte puțini reușesc să-și găsească loc de muncă. Într-un context global incert, în care companiile reduc costurile și experimentează cu inteligența artificială în locul angajărilor, accesul în industrie devine un maraton pentru care nu toți sunt pregătiți emoțional. Alții i-au spus că piața IT din România nu se prăbușește, ci traversează o perioadă de stabilizare și remodelare, într-un context global marcat de recesiune și revoluția inteligenței artificiale (AI). Un utilizator cu experiență a făcut o radiografie sinceră a situației curente, adresată în special celor care se gândesc să intre în domeniu. „Piața IT nu se duce în cap, ci se stabilizează în același timp în care se remodelează,” scrie acesta, explicând că recesiunea din ultimul an a temperat valul exagerat de angajări din pandemie, iar AI impune acum o transformare profundă. Acesta arată că tehnologia AI este relativ nouă pentru mulți seniori din industrie, iar experiența practică în domeniu este încă rară: „Nu sunt prea mulți care pot să spună că au cine știe ce experiență aici. În schimb aproape toate proiectele noi și vechi au investiții și bugete alocate pentru așa ceva.” În acest sens, investițiile globale în AI au depășit recent 100 de miliarde de dolari anual, iar entuziasmul din piața de venture capital continuă să crească. Pentru cei care nu vor să intre în AI, colegii de breaslă i-au recomandat zona crypto/blockchain, „care a fost hype-ul acum 5-7 ani. Deși sectorul blockchain nu mai este la fel de exploziv ca în trecut, acesta oferă încă oportunități mai accesibile pentru juniori, cu o competiție mai scăzută comparativ cu web development-ul clasic. În schimb, vechiul „tren” al web development-ului este considerat un domeniu închis pentru juniori: „Cine este în trenul ăsta ‘senior’ este ok, dar din păcate foarte foarte foarte greu se mai intră de pe poziție de junior, iar competiția este un clusterfuck major.” Proiectele web clasice, precum aplicațiile și jocurile, nu mai impresionează și nu mai sunt o cale sigură spre angajare. Mai mult, it-ișii îl avertizează pe tânăr asupra faptului că multe proiecte AI sau blockchain pot fi instabile, caracterizate de o „loterie” în care azi există muncă și mâine nu: „Defapt orice ‘early startup’ este și a fost așa.” Internautul oferă chiar și un exemplu personal, amintind cum în 2012 a început într-un startup mic, cu salariu modest, dar care a crescut spectaculos în următorii cinci ani. Până una alta, tânărul IT-ist continuă să spere. Încă mai trimite aplicații, încă mai învață, încă mai visează. „Nu știu dacă voi mai rezista mult. Dar n-am altceva. Asta sunt. Sau cel puțin... așa credeam că sunt.”