În ultimii ani, companiile din România au evidențiat o problemă majoră în ceea ce privește recrutarea specialiștilor pentru diverse industrii. Orașele și industriile sunt pline de anunțuri prin care se solicită profesioniști, dar nimeni nu se înscrie – de ce? Răspunsul este simplu: școlile profesionale sunt tot mai puține și nu se adaptează la nevoile economiei naționale.
Raportul Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020-2021, doar 2 din 10 elevi au ales să urmeze învățământul profesional. Mai precis, din cei 89.983 de elevi înscriși în licee, doar 10.086 au optat pentru o educație profesională. Deși statisticile oficiale sunt îngrijorătoare, șomajul în rândul absolvenților școlilor profesionale este tot mai mare.
Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în luna aprilie existau 8.664 de locuri de muncă pentru meseriași, în timp ce în luna martie au fost declarate 9.594 de posturi disponibile pentru persoanele cu studii profesionale. Asta înseamnă că o promoție de absolvenți ar putea ocupa toate aceste locuri în mai puțin de două luni de zile.
Cu toate acestea, educația profesională este văzută de mulți părinți și elevi ca fiind una „neatrăgătoare”. Cel mai adesea, învățământul profesional este asociat cu eșecul și este considerat „Cenușăreasa” sistemului de învățământ românesc. Elevii ajung în aceste școli cu medii mici și sunt repartizați computerizat, uneori chiar la un profil pe care nu și-l doresc. Tendința generală de a urma o facultate face ca cei care doresc să devină meseriași, de exemplu, să renunțe la o școală profesională în favoarea unei facultăți.
Conectarea școlilor la piața muncii este esențială pentru a opri fenomenul depopulării României de cea mai valoroasă resursă a țării – tinerii. Școala românească trebuie să fie dotată și modernizată, dar, mai presus de toate, are nevoie de dascăli bine pregătiți și de elevi motivați să învețe. Este important ca aceștia să fie consiliați în a-și alege parcursul profesional pentru care manifestă interes și aptitudini.
Politica actuală în domeniul educației a dus la constrângeri financiare și la lipsa de interes pentru investiții pe termen lung. Din acest motiv, bugetul alocat educației a fost redus de către guvernele din România. În condițiile în care capitalul uman este o resursă vitală pentru dezvoltarea durabilă a economiei, România trebuie să-și alinieze sistemul educațional la nevoile și realitățile economice actuale.
Astfel, este necesară o reevaluare a școlilor profesionale și o dezvoltare a învățământului dual, precum și o digitalizare și adaptare a sistemului de învățământ la provocările și schimbările de perspectivă pentru a pregăti tinerii de azi pentru meseriile de mâine.
În funcție de nevoile actuale ale economiei, este important să se asigure că absolvenții școlilor profesionale au toate instrumentele necesare pentru a deveni meseriași calificați și de succes pe piața muncii. Educația de calitate poate fi considerată o investiție scumpă, dar fiecare leu investit în școală se va întoarce însutit în societate.
Deputatul PSD Teleorman, Florin Piper-Savu, afirmă că situația actuală trebuie regândită și că România trebuie să-și utilizeze resursele umane pentru a construi o economie puternică și durabilă. Dezvoltarea educației trebuie să fie o prioritate pentru guvernele din România, astfel încât tinerii să fie pregătiți să facă față provocărilor actuale și viitoare ale pieței muncii. Prin modernizarea învățământului profesional și a adaptării la nevoile reale ale economiei, România poate să ofere oportunități pentru tineri și să inspire o nouă generație de profesioniști calificați și competitivi pe plan intern și internațional.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
