Populația județului Teleorman a scăzut cu 104.478 de locuitori în ultimul sfert de veac, potrivit unei analize realizate de Direcția Județeană de Statistică. Aceasta a dezvăluit că declinul demografic continuă să afecteze județul, fiind determinat de multiple factori.
Documentul recent publicat a evidențiat că scăderea populației se datorează în primul rând natalității scăzute, mortalității generală și infantile care depășesc media națională, gradului redus de urbanizare al județului și exodului tinerilor către București sau chiar în străinătate.
Schimbările intervenite în sistemul politic, economie și viața socială după 1989 au influențat comportamentul demografic al populației, conform declarațiilor autorilor studiului.
O tendință semnificativă în evoluția structurii pe vârste este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, reflectată într-un indice de 175 de persoane în vârstă de peste 65 de ani la 100 de persoane tinere (0-14 ani), în timp ce media națională este de 112 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Acest fenomen este agravat și de faptul că în județul Teleorman au fost înregistrate dublu decese față de numărul nașterilor, ceea ce a dus la un spor natural negativ. Concret, au fost înregistrate 90.536 de născuți vii și 180.920 de decese în aceeași perioadă.
În intervalul de timp 2002-2016, natalitatea din județ a înregistrat cele mai scăzute valori, cu numărul de născuți vii scăzând de la 5092 la 2613, iar rata natalității coborând la 6,8 la mia de locuitori, situând județul Teleorman pe penultimul loc la nivel național. De asemenea, în perioada 1992-2016, rata mortalității generale a crescut de la 15,5 la mia de locuitori la 17, în timp ce media pe țară era de 11,6.
Cauza principală a deceselor în rândul teleormănenilor o reprezintă bolile aparatului circulator (68%), urmate de tumori (16%), care și-au dublat incidența, boli ale aparatului digestiv (5%) și ale aparatului respirator (4%).
"Dezvoltarea acestor tendințe necesită adoptarea de politici sociale în primul rând în domeniul demografic, dar și în alte sectoare precum piața muncii, sistemul de sănătate și cel de educație", au concluzionat autorii studiului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail