Solstițiul de vară 2025 marchează începutul sezonului estival în emisfera nordică
Update cu 3 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Solstițiul de vară 2025 marchează începutul sezonului estival în emisfera nordică
Sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, a avut loc solstițiul de vară 2025, un eveniment astronomic important care indică începutul verii în emisfera nordică. În acest moment, axa Pământului este inclinata cel mai mult spre Soare, ceea ce face ca ziua să fie cea mai lungă din an, iar noaptea cea mai scurtă.
Potrivit agenției de știri digi24.ro, acest fenomen se repetă anual, de obicei în jurul datei de 21 iunie. La solstițiu, razele soarelui cad perpendicular pe Tropicul Racului, iar Soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer pentru tot anul. În această perioadă, masa de lumină se distribuie mai uniform, cu efecte asupra naturii și vieții oamenilor.
Tradițional, solstițiul de vară are semnificații culturale și ritualice în multe popoare, care sărbătoreau această zi cu festivaluri dedicate Soarelui și fertilității. În România, această zi se apropie de sărbătoarea populară Sânziene, unde se impletesc coroane din flori galbene și se aruncă pe acoperișuri; consideră-se că dacă acestea rămân acolo, aduc noroc și sănătate.
La monumentul megalitic Stonehenge din Anglia, mii de oameni se adună pentru a urmări răsăritul soarelui printre pietrele aliniate perfect pentru această ocazie. Acest eveniment are un caracter spiritual, legat de tradițiile celtice și neopăgâne, și reprezintă un ritual de celebrare a luminii.
În alte zone din Europa, solstițiul este sărbătorit cu festivaluri precum "Midsommar" sau "Johannistag". Participanții aprind focuri de tabără, poartă cununi de flori și dansează, simbolizând soarele și alungând spiritele rele.
Din punct de vedere științific, solstițiile sunt momentele când declinația Soarelui atinge valorile extremă. La solstițiul de vară, Soarele se află la 23°27' nord față de ecuator, descriind o mișcare pe un cerc numit Tropicul Racului. Fenomenul se datorează înclinației axei Pământului, care provoacă variații ale unghiurilor razelor solare. La această dată, durata zilei în țara noastră atinge maximul anual, de 15 ore și 32 de minute, iar noaptea durează doar 8 ore și 28 de minute, notează Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Termenul "solstițiu" provine din limba latină "solstitium", unde "sol" înseamnă soare, iar "stitium" – a opri sau a sta nemișcat. În traducere literală, poate fi interpretat ca "soarele sta" sau "soare nemișcat". Fenomenul are o semnificație dublă și în alte limbi, precum franceza, unde este denumit "solstice". În fiecare an, avem două solstiții: cel de vară în iunie și cel de iarnă în decembrie, marcând cele mai lungi și cele mai scurte zile ale anului, respectiv în emisfera sudică și cea nordică.
