sărbătoarea Sfantului Duh și tradițiile din România
Update cu 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
sărbătoarea Sfantului Duh și tradițiile din România
Luni, 9 iunie, ortodoxia sărbătorește în mod special ziua Sfantului Duh, cea de-a treia persoană a Sfintei Treimi. Această zi este cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfantului Duh sau Luna Cincizecimii și marchează continuarea praznicului Rusaliilor. În această perioadă, Biserica Ortodoxă organizează slujbe speciale pentru a evidenția rolul și lucrarea Duhului Sfânt în viața credincioșilor.
Potrivit Doxologia, Sinodul II Ecumenic, desfășurat în anul 381 la Constantinopol, a eliminat învățătura lui Macedonie, care considera Duhul Sfânt o "creatură". Astfel, s-a stabilit că Duhul purcede din Tatăl și este împreună cu Tatăl și cu Fiul, fiind venerat și preamărit împreună cu ei. La Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii, se menționează: „Intru aceasta zi, praznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și întrutot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”
Deși sărbătoarea Rusaliilor marchează pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli, a doua zi este dedicată în mod special persoanei Duhului Sfânt. Aceasta reprezintă o completare teologică, subliniind importanța Sa în întărirea și sfântirea Bisericii și a credincioșilor. Potrivit notează digi24.ro, prin această zi, Biserica accentuează că mântuirea este opera întregii Treimi, iar Duhul Sfânt joacă un rol esențial în viața spirituală.
Lunea după Rusalii continuă tema nașterii Bisericii, fiind considerată ziua în care Duhul Sfânt activează constant în viața credincioșilor, în Taine și în rugăciune. Duhul Sfânt este adesea numit Dătătorul de viață, fiind prezent în toate Sfintele Taine, lucrând tainic în inimile oamenilor.
În tradiția populară, perioada Rusaliilor este marcată de obiceiuri și credințe legate de protejarea împotriva spiritelor rele, cunoscute ca "iele". Se obișnuiește ca, în a doua zi de Rusalii, credincioșii să aducă la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a fi binecuvântate de preot. Acestea sunt considerate talismane pentru protecție împotriva răului și a bolilor, iar după sfințire, ramurile sunt păstrate în case, la icoane sau în gospodării pentru ocrotire.
Teiul are o semnificație aparte, fiind considerat aducător de protecție împotriva duhurilor rele, mai ales în perioada Rusaliilor, când credincioșii consideră că ajută la respingerea spiritelor precum "ielele". În același timp, alte plante cu valențe rituale, precum socul, murele sau pelinul, sunt utilizate pentru scopuri tamaduitoare, fiind considerate încărcate cu puteri vindecătoare, mai ales dacă sunt culese între Rusalii și Sânziene, pe 24 iunie.
Conform tradiției, în această perioadă nu se recomandă munca în agricultură sau în gospodărie, pentru a nu atrage supărarea spiritelor rele sau pentru a evita pedeapsa "ielelor". De asemenea, nu este indicat să mergi singur în pădure sau în zone izolate, și nici să dormi afară, deoarece spiritele se pot simți atrase de oamenii neprotejați.
Mişcarea și respectarea obiceiurilor din perioada Rusaliilor reflectă un amestec de credință religioasă și tradiție populară, menită să asigure protecție și sănătate, și să celebreze lucrarea Duhului Sfânt în lume.
