România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro pentru că nu a îndeplinit reformele din PNRR. Marcel Boloș: „România mai poate salva ceva”
Inapoi

România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro pentru că nu a îndeplinit reformele din PNRR. Marcel Boloș: „România mai poate salva ceva”

Postat cu 16 ore în urmă

Update cu 15 ore în urmă

Timp de citire: 16 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Nationale
Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă, marți, că, în negocierile privind grantul alocat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din Plan, iar aceste criterii dure au evidenţiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro. Marcel Boloș notează pe Facebook că zilele acestea s-a încheiat informal negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR, dar şi situaţia împrumutului. „Zilele acestea, după o lungă perioadă de negocieri aprinse şi complexe cu reprezentanţii Comisiei Europene s-a încheiat informal negocierea în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR dar şi situaţia împrumutului. Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din PNRR. Această rigiditate a fost accentuată de situaţia fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale şi cele privind cheltuielile, dar şi de ritmul foarte scăzut al implementării investiţiilor asumate prin Plan”, a scris fostul ministru pe pagina sa de Facebook, prezentând „Radiografia PNRR: Cum stă România cu un an înainte de termenul limită”. Potrivit acestuia, regulile vizează ca: investiţiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât şi de împrumut, să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR; investiţiile din PNRR care continuă cu finanţare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026; să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporţie de 100%. „Pentru România, acest proces a fost - şi rămâne - un exerciţiu dur, pentru că aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR. Mai grav, unele investiţii esenţiale pentru dezvoltarea ţării - precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea şcolilor şi a spitalelor - riscă să rămână fără finanţare europeană şi să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune”, a transmis Boloş. El a adăugat că aceste criterii dure pentru investiţiile din PNRR au evidenţiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiţii sunt: investiţiile din domeniul sănătăţii, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiţii în spitale publice; investiţiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare şi deşeuri; investiţiile din domeniul educaţiei, cu suma de 728 milioane euro; investiţiile din domeniul eficienţei energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficienţa energetică din clădirile rezidenţiale destinate populaţiei şi instituţiilor publice; investiţiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro; investiţiile din domeniul digitalizării IMM-urilor şi renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro. „Am încercat să propunem proiecte noi de investiţii în procesul de renegociere al PNRR, pentru a acoperi pe cât posibil riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro pe care l-am explicat mai sus, însă pe fondul situaţiei bugetare din România acest lucru pentru moment nu s-a putut. Mai mult, nici alternativa plasării celor 7,8 miliarde euro în capitalul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare sau investiţiile în instrumentele financiare propuse pentru IMM nu au fost posibile. Unele dintre aceste contracte de finanţare sunt fără contracte de achiziţie publică încheiate, altele sunt cu proceduri de achiziţie publică iniţiate iar altele chiar au şantierele deschise, dar nu au un progres fizic de peste 50% impus în negocieri de către Comisia Europeană. Din păcate, cei care vor resimţi cel mai dur impact al acestei situaţii sunt beneficiarii contractelor de finanţare - oameni şi instituţii care şi-au pus speranţele în proiecte de investiţii asumate cu bună-credinţă. Proiecte care, fără surse clare de finanţare, riscă să rămână doar pe hârtie”, a explicat Marcel Boloş. De asemenea, acesta a subliniat că Cererea de plată 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului şi restructurarea cheltuielilor publice, considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere. „La final de mandat, e firesc să las în urmă nu doar cifre, ci şi o imagine clară asupra unuia dintre cele mai complexe dosare pe care le-am gestionat: PNRR, care aduce României 28,2 miliarde euro, dintre care 13,2 miliarde bani nerambursabili şi 14,9 miliarde euro împrumut. Este o radiografie a unei construcţii uriaşe, făcută în mers, cu multe speranţe şi, uneori, cu paşi mai rapizi decât se putea. Pentru că, aşa cum am mai spus, dacă vrem să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din PNRR, avem nevoie - mai mult ca oricând - de transparenţă, asumarea responsabilităţii şi respectarea termenelor. (...) Cererea de plată nr. 4 cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului şi restructurarea cheltuielilor publice: reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport poluante, noua lege a salarizării, Codul Urbanistic, Codul Silvic (care nu poate fi validat fără reorganizarea Romsilva), Legea energiei (care necesită legislaţie secundară pentru energia offshore), Legea apei, strategia naţională de biodiversitate şi strategia H2. Toate aceste jaloane şi ţinte esenţiale fac parte din cererea de plată nr. 4 - considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR. Această cerere nu poate fi transmisă Comisiei până la închiderea oficială a procesului de renegociere”, a precizat Boloş. El a menţionat că singura şansă a României să salveze planul este renegocierea şi aproape toate statele membre au decis asta la un moment dat, pentru a se proteja de riscul de pierdere a banilor din bugetul alocat PNRR. Astfel, începând cu luna ianuarie 2025, a fost demarat un proces de renegociere extrem de dificil. Ministerele de linie şi-au făcut evaluarea implementării investiţiilor încercând să fie realişti cu şansa să termine la timp investiţiile pe care le gestionează, a precizat Boloş. Potrivit acestuia, în prezent, când mai avem un an de implementare, încasările efective din PNRR sunt de 10,7 miliarde euro (primele două cereri de plată, prefinanţare şi cererea de plată 3 parţial). Sumele suspendate de la CE din cererea de plată 3 se ridică la 870 milioane euro, din care 330 milioane euro pentru operaţionalizarea şi funcţionalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administraţie la Ministerul Energiei şi Ministerul Transporturilor. Plăţile efectuate către beneficiari pentru implementare PNRR totalizează 8,23 miliarde euro, din care grant 2,4 miliarde euro, împrumut 3,5 miliarde euro, finanţare publică naţională 1,275 miliarde euro, TVA 1,170 miliarde euro. Restul de plată, dacă toate investiţiile s-ar implementa în procent de 100%, este de aproximativ 20 miliarde euro într-un an, „ceea ce este aproape imposibil”. Contracte de finanţare încheiate de către coordonatorii de reformă şi investiţii (nu de către MIPE) totalizează 46,990 miliarde euro, din care 19,8 miliarde euro pentru grant, 27,181 miliarde euro pentru împrumut, 8,561 miliarde euro pentru finanţare publică naţională, 5,886 miliarde euro pentru TVA, iar contracte de achiziţie publică încheiate de beneficiari 24,9 miliarde euro, din care pentru componenta de grant 10,6 miliarde euro, iar pentru componenta de împrumut 14,3 miliarde euro (aceste valori includ finanţarea publică naţională, cheltuielile neeligibile şi TVA). „Ce reiese din aceste date seci? Că suntem înainte cu un an calendaristic faţă de data de implementare a PNRR şi ne confruntăm cu două categorii enorme de risc şi anume: 1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene şi ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanţare ieftină a investiţiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% - 2%, nu 8% cum ne împrumutăm; 2. Riscul ca investiţii de 26,9 miliarde euro (diferenţa dintre valoarea contractelor de finanţare de 46,9 miliarde euro şi noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanţare sau să fie continuate cu surse de finanţare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”, a mai explicat Marcel Boloş. Fostul ministru a semnalat că PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce, iar finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas absolut necesar. „Apoi, după ce au fost stabilite investiţiile care pot fi duse la bun sfârşit, trebuie găsite soluţii alternative - fie prin etapizare, fie prin bugetul naţional, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, pentru celelalte investiţii care rămân fără surse de finanţare. Va fi nevoie, în paralel, de un ritm accelerat de implementare şi de o atenţie specială acordată coordonatorilor de reformă, acolo unde întârzierile şi blocajele au pus în pericol întregul calendar. Nu este uşor. Şi nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, răbdare şi decizii asumate, România mai poate salva ceva din acest plan”, a punctat Marcel Boloş.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din teleorman

-
-

19:24

Turnu Măgurele marchează finalizarea proiectului de modernizare portuară

Un nou orizont economic și logistic se deschide pentru municipiul Turnu Măgurele, odată cu finalizarea oficială a proiectului „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare în portul Turnu Măgurele”.Conferința de închidere a avut loc astăzi, în prezența autorităților locale, județene și centrale, a constructorilor, proiectanților și a numeroși reprezentanți din mediul economic și de afaceri.Cu o valoare totală de 98.833.508,05 lei, proiectul a fost finanțat în două etape succesive: prima prin Programul
Image Description

18:08

Polițiștii au depistat o persoană care conducea un autovehicul sub influența băuturilor alcoolice

Astăzi, 24 iunie a.c., în intervalul orar 08:00-13:00, polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman au organizat și efectuat o acțiune, pe linie de legalitate transport marfă, pe D.N. 6, între localitățile Alexandria și Roșiori de Vede. Scopul acestei acțiuni îl reprezintă reducerea riscului rutier și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. În acest context, au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 24.000
Image Description

14:45

Casa de Pensii Teleorman, informații privind certificatul de viaţă

Casa de Pensii informează că, potrivit art. 98 alin. (5) și (6) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii nerezidenţi aflați în plată, au obligaţia de a transmite certificatul de viata, semestrial, din proprie inițiativă, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an. Prin Ordinul
Image Description

12:13

Peste 20 de comune din Teleorman ar putea rămâne fără viceprimar – Când începe reforma administrativă

Guvernul condus de Ilie Bolojan promite eficientizarea administrației publice și reducerea cheltuielilor bugetare astfel încât pregătește o reformă care vizează localitățile mici din România. Una dintre măsurile centrale este desființarea funcțiilor de viceprimar în comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori, potrivit declarațiilor făcute de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. În județul Teleorman, 23 comune intră în această categorie, conform datelor recensământului din 2021, și ar putea rămâne fără viceprimar
Image Description

10:40

Vernisaj „Shadows of the Red Past”, expoziție semnată de pictorul originar din Teleorman – George Costea

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, organizeaza în perioada 27 iunie – 25 iulie 2025 expoziția de pictură „Shadows of the Red Past”,semnată de pictorul român, originar din Teleorman, George Costea. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 27 iunie 2025, ora 13.00 și va fi prezentată de către criticul de artă Mimi Necula. „Shadows of the Red Past” este o explorare vizuală puternică a
Image Description

Recente din Romania

-
-

15:19

- Cluj - Scandal într-o stație de autobuz din Cluj: O femeie a devenit agresivă după ce i s-a atras atenția că fumează ilegal!

Un clujean a contactat redacția Știri de Cluj deoarece dorește să reclame un incident deranjant petrecut într-o stație de autobuz unde mai multe persoane, inclusiv o femeie în vârstă, au fost surprinse fumând, deși acest lucru este interzis prin lege. Sesizarea a fost trimisă redacției Știri de Cluj de către un cititor nemulțumit de lipsa de respect față de regulile de conviețuire în spațiile publice. Potrivit acestuia, incidentul a avut
Image Description

15:19

- SatuMare - Exprimă-te prin sport, nu prin violenț㠖 la Judo Master Satu Mare

Judokanii de la Clubul Sportiv „Judo Master” Satu Mare au primit marți vizita polițiștilor din cadrul Biroului de Siguranță Școlară al Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare. În cadrul întâlnirii, polițiștii au discutat cu tinerii prezenți despre importanța sportului în viața de zi cu zi, dar și a unor principii nonviolente de viață. Legitima apărare și limitele acesteia au fost pe agenda întâlnirii care s-au dorit a fi o punte
Image Description

15:14

- Constanta - Constanța găzduiește prima ediție a CyberSea Festival, dedicat securității cibernetice și inteligenței artificiale

Sub tema „Cybersecurity & AI – Friends or Foes?”, CyberSea Festival propune două zile intense, cu: „ Am gândit CyberSea Festival ca o punte între pasiune și profesie, un loc unde tinerii pasionați de cybersecurity pot învăța, experimenta și se pot conecta direct cu profesioniști din industrie. Mi-am dorit un spațiu neconvențional, departe de sălile rigide de conferință, unde educația se împletește firesc cu distracția, iar curiozitatea este încurajată“, a
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
teleorman WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul teleorman
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete