În ultimele trei decenii, Finlanda a reușit să reducă la jumătate numărul cazurilor de sinucidere, scrie The Guardian. Anul 1990 a fost „cel mai negru an din istoria Finlandei în ceea ce privește mortalitatea prin sinucidere”, anunță Timo Partonen, profesor cercetător al Institutului Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare (THL). Acum, în 2022, s-au înregistrat 740 de cazuri de sinucidere - doar puțin peste media UE. În ultimele trei decenii, Finlanda a reușit să înregistreze progrese considerabile în ceea ce privește numărul cazurilor de sinucidere, devenind astfel „cea mai fericită țară din lume”, potrivit The Guardian. Aceste schimbări pozitive se datorează, în parte, proiectului național de prevenire a sinuciderilor din perioada 1986-1996, care a reușit să reducă mortalitatea prin sinucidere cu 13%. Printre factorii care au contribuit la această schimbare în bine se numără îmbunătățirea serviciilor de îngrijire pentru tratarea bolilor depresive, capacității mai rapide de detectare a problemelor de sănătate mintală și dezvoltarea unor tratamente mai bune. În plus, au fost introduse și metode mai eficiente pentru tratarea altor boli psihice, cum ar fi dependența de alcool și tulburările de personalitate. Cu toate acestea, THL (Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare) a avertizat că există încă multe persoane care nu beneficiază de ajutor pentru problemele lor de sănătate mintală, fie pentru că nu își doresc acest lucru, fie pentru că tratamentul pe care îl primesc nu este eficient. Din acest motiv, THL a introdus un nou program de prevenție pentru perioada 2020-2030, prin care speră să reducă și mai mult numărul de sinucideri, prin educarea publicului, a jurnaliștilor și a celor care oferă servicii medicale. Deși mulți pot crede că poziția geografică și condițiile de vreme din Finlanda pot fi factori majori care să determine rata mare de sinucideri, potrivit lui Partonen, acest lucru nu este adevărat. „De fapt, numărul sinuciderilor este la cel mai mic nivel în timpul iernii: decembrie, ianuarie, februarie”, afirmă Shivali. Se pare că, în cazul persoanelor cu depresie, creierul și corpul reacționează diferit la creșterea expunerii la lumina soarelui, ceea ce poate afecta negativ starea lor mentală. Totuși, există o tendință universală în ceea ce privește ratele de sinucidere, înregistrându-se modele similare atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică, precum și în diferite culturi, occidentale sau orientale. Două practici care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea sinuciderilor sunt abordarea directă a problemei și ascultarea activă a persoanelor care se confruntă cu gânduri suicidare. Un exemplu de succes în această direcție este centul de prevenție a sinuciderilor Mieli din Helsinki, unde se oferă sprijin și îngrijire persoanelor care au încercat să-și ia viața. Ca dovadă a eficacității programelor lor, rata sinuciderilor a scăzut în paralel cu consumul de alcool în zonă. Cu toate acestea, statisticile relevă faptul că, în zilele noastre, tinerii sunt cei mai vulnerabili în fața gândurilor suicidare, în timp ce în anii '90, 80% din cazurile de sinucidere implicateau persoane de sex masculin. Chiar și în cazul persoanelor în vârstă, subiectul sinuciderii rămâne încă taboo, fiind considerat greu de pronunțat, la fel ca și cuvântul „urs”. Pentru a face progrese mai mari în prevenirea sinuciderilor, oamenii ar trebui să fie mai deschiși și să poată discuta deschis despre acest subiect și să ofere sprijin celor din jur. În plus, ascultarea activă și abordarea directă a problemelor pot fi de ajutor pentru cei care suferă de afecțiuni mentale și nu își pot face vocea auzită. Cu toate acestea, schimbarea se produce și în rândul tinerilor, care vorbesc mai deschis despre aceste probleme și își oferă sprijin reciproc. Odată cu schimbarea mentalității, se speră ca rata sinuciderilor să continue să scadă și în viitorul apropiat.