Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale acestui an, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor, informează Agerpres. În condiţiile în care, după prima lună din acest an, deficitul bugetar a fost 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, înseamnă că, în februarie, deficitul bugetar a urcat de aproape trei ori. „Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB, faţă de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, precizează sursa citată. Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, în creştere cu 17,2% (an/an), iar dinamica acestora a fost susţinută cu precădere de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii şi accize. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu un punct procentual faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB. Pe partea de venituri, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 7,74 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 8,1% de la an la an. Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023 ), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023 ), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), explică Ministerul Finanţelor. Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2% ) şi aferente declaraţiei unice (30,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 44,9%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 30,23 miliarde de lei, în creştere cu 25,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023). Încasările nete din TVA s-au cifrat la 20,34 miliarde de lei, în creştere cu 16,5% în ritm anual. De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6,5% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (4,43 miliarde de lei în ianuarie-februarie 2024, comparativ cu 4,16 miliarde de lei în primele două luni din 2023). Veniturile din accize au însumat 6,26 miliarde de lei, consemnând o creştere de 17,6% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o uşoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanţi. În context, Ministerul Finanţelor a arătat că evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 6,62 miliarde de lei, înregistrând o contracţie de 6% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară, explicată în principal de evoluţia încasărilor din redevenţe petroliere. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,22 miliarde de lei, în creştere cu 46,4% (an/an). În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, cele de personal au însumat 24,19 miliarde de lei, în creştere cu 19,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,39 miliarde de lei, în creştere cu 25,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 miliarde de lei, cu 610 milioane de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 38,74 miliarde de lei, în creştere cu 11,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit ministerului de resort, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, pe cele două luni ale anului 2024 acestea fiind în sumă de 1,42 miliarde de lei. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,61 miliarde de lei, această sumă reprezentând, în principal, subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,8 milioane de lei), care reprezintă 33,66% din total subvenţii. Alte cheltuieli au fost de 1,97 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 miliarde de lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 17,1 miliarde de lei, fiind de peste două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 miliarde de lei. Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.