Criza de la barajul Paltinu, cauzată de erori umane și lipsă de coordonare instituțională
Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Criza de la barajul Paltinu, cauzată de erori umane și lipsă de coordonare instituțională
Criza care a afectat 12 localități din Prahova și a perturbat funcționarea centralei electrice de la Brazi a fost cauzată de o serie de greșeli umane și decizii amânate, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță, președintele asociației, afirmă că este „100% o eroare umană” și subliniază disfuncțiile sistemice ale instituțiilor românești.
El a explicat că prima eroare a constat în lipsa unui coordonator responsabil pentru toate instituțiile implicate, ceea ce a condus la pasarea răspunderii între autorități. „Întotdeauna trebuie să existe un responsabil, un coordonator de lucrare”, a spus Chisăliță, evidențiind astfel deficiențele de organizare în gestionarea crizei.
Defecțiunea tehnică a fost cunoscută încă din iunie 2025, dar intervențiile au fost amânate până în noiembrie, într-o perioadă cu riscuri hidrologice ridicate. Expertul a subliniat decizia greșită de a amâna lucrările și a menționat presiunea instituțională de a evita scandalurile înainte de Ziua Națională, ceea ce a dus la alimentarea cu apă brută necorespunzătoare și la problemele ulterioare.
Dumitru Chisăliță, citat de digi24.ro, menționează că au existat abateri grave de la standardele internaționale privind golirea barajelor. „În astfel de situații, absolut toate rezervele trebuie umplute la capacitate maximă”, iar lipsa planurilor alternative pentru alimentare a agravat situația. Expertul a criticat și modul deficitar de informare a populației și industriei, care ar fi avut nevoie de avertizări timpurii.
În consecință, nu doar gospodăriile au fost afectate, ci și infrastructura energetică a țării. Centrala electrică de la Brazi, care asigură circa 10% din energia României, a fost nevoită să oprească anumite procese din cauza lipsei apei necesare. Creșterea importurilor de energie și majorarea cu 14% a prețurilor pe piața spot reflectă impactul crizei, iar Chisăliță avertizează că remedierea situației nu poate veni doar prin demiteri, ci prin reforme profunde ale instituțiilor.