Reporter: Știu numele dumneavoastră și că v-ați născut și ați făcut studiile preuniversitare în Roșiorii de Vede. Dar ar mai fi multe de adăugat la prezentarea lui Aurel Fierăscu. De pildă, ce profesie are, ce funcție deține în PLUS, de când și de ce face politică? Aurel Fierăscu: Sunt născut în Roșiori de Vede, într-o familie de profesori, am urmat cursurile învățământului primar și gimnazial în cadrul Școlii Generale Nr. 6, actuala “Zaharia Stancu”, urmând studiile liceale în cadrul Colegiului Național “Anastasescu”. În prezent, am domiciliul în București, fiind manager de strategie și planificare comercială în cadrul unei companii multinaționale. Am început să fac politică, pentru prima dată, în toamna lui 2018, când am aderat, împreună cu alți prieteni și cunoscuți, la ideea creării unui grup de inițiativă al Mișcării România Împreună (RO+) la nivelul județului Teleorman. Cum acel partid nu a putut fi înființat din cauza a mai multe piedici, în 15 decembrie a luat naștere PLUS, partid în care am decis să mă înscriu. Niciunul dintre noi nu are o funcție în PLUS, în acest moment, fiind organizați ca o echipă, mai degrabă decât ca o structură clasică de partid, ierarhică. Am decis să intru în politică pentru că am realizat că simpla implicare civică nu poate rezolva structural problemele sociale și, de asemenea, pentru că nu pot aștepta pasiv ca alții să îmi rezolve problemele.Reporter: Am dedus că activați în structura partidului din Teleorman. Dar are PLUS structuri în Teleorman? Cine reprezintă PLUS în județ? Unde sunteți de găsit, dumneavoastră, reprezentanții teritoriali? Câți teleormăneni au aderat la PLUS și de unde provin ei? Aurel Fierăscu: Împreună cu alți zece colegi coordonăm activitatea PLUS la nivelul județului Teleorman, fiind ajutați în același timp de colegii noștri de la nivel local. În prezent, PLUS are peste 100 de membri confirmați la nivelul județului Teleorman și alte peste 150 de cereri de adeziune în curs de confirmare. Avem membri din toate comunitățile urbane ale județului: Alexandria, Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea, dar și din comunitățile rurale, printre care enumăr: Dobrotești, Orbeasca, Suhaia, Ștorobăneasa. Reporter: S-a putut realiza Alianța USR-PLUS la Teleorman, în condițiile în care USR nu mai este (de fapt, nu prea a fost niciodată), iar despre PLUS nu există nici un fel de informații pe plan local? Aurel Fierăscu: Odată realizată Alianța 2020 USR+PLUS, ea va deveni funcțională în toate comunitățile de pe teritoriul României, cât și la nivelul structurilor din diasporă. Județul nostru nu va face excepție, urmând ca de îndată ce vom avea toate detaliile tehnice ale colaborării, să trecem la treabă, împreună. Cu privire la activitatea PLUS în Teleorman, vă pot spune că deja am avut o întâlnire cu peste 70 de membri din județ, în data de 20 ianuarie, și că, în luna februarie, vom avea întâlniri cu membrii PLUS în toate municipiile și orașele județului. Reporter: Cât de trainică este alianța USR-PLUS și de unde va lua membri și votanți, la nivel național și în Teleorman? Aurel Fierăscu: Din însăși numele ei, Alianța 2020 USR+PLUS, derivă scopul electoral al alianței, vizând colaborarea pentru următoarele patru tipuri de alegeri ce vor urma. Totodată, colaborarea în plan politic țintește pe termen lung, prin intrarea la guvernare în 2020. Majoritatea membrilor care au venit alături de noi, în Teleorman, sunt persoane care nu au mai fost implicate politic, oameni care cred că este nevoie de o schimbare radicală a direcției în care merge țara în ultimii 30 de ani și, cu precădere, în ultimii doi. Atât membrii, cât și simpatizanții noștri cred într-o Românie a normalității, unde fiecare individ are șansa de a-și împlini potențialul. Cât despre viitorii votanți ai Alianței 2020 USR+PLUS, credem cu tărie că marea majoritate va veni dintre cei care nu s-au prezentat la vot de mai bine de 10 ani, dar și din rândul celor dezamăgiți de promisiunile nerealiste și neîndeplinite ale actualei puteri. În ciuda faptului că Teleorman este văzut ca un “județ roșu”, captiv, lipsit de potențial, semnalele primite de la oameni ne fac să credem că problemele județului nostru pot fi transformate în oportunități de dezvoltare pe termen mediu și lung.