Sfântul Andrei, tradiția și superstiția românilor

Aproximativ 900.000 de români sărbătoresc pe data de 30 noiembrie Sfântul Andrei, ocrotitorul lor. Ziua este importantă pentru ortodocșii români datorită numărului mare de persoane care își serbează onomastica în această zi, dar și datorită tradițiilor și obiceiurilor moștenite de la strămoși. Sfântul Apostol Andrei a fost inclus în calendarul Bisericii Ortodoxe Române înca din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii l-a declarat oficial Ocrotitorul României. Tot atunci, s-a hotărât ca ziua de 30 noiembrie să fie proclamată sărbătoare bisericească națională. Potrivit estimărilor MAI, peste 900.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei în fiecare an. Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este aceea de a pune grâu la încolțit. Acesta este ținut până de Anul Nou, când este așezat la masa de Revelion împreună cu celelalte mâncăruri alese pentru această zi specială. Se spune că grâul încolțit aduce noroc și belșug în casă. Există și credințe populare conform cărora sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei durează doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după care este permis să se lucreze. În alte obiceiuri, nu era voie să se muncească toata ziua, iar cei care nu respectau această poruncă riscăau să se îmbolnăvească sau să aibă ghinion. De asemenea, se credea că spiritele morților pătrund în case, motiv pentru care cenușa din sobe și vascolorile erau golite și întoarse cu gura în jos. În unele zone din Bărăgan, fetele fac o turta din făină de grâu, apă și sare și o asează lângă fereastră sau pe horn. Se spune că flăcăul care aduce flori fetei noaptea în vis, va deveni viitorul ei soț. Ziua Sfântului Andrei are în folclorul românesc și supranumele de "Ziua Lupului". Se spune că aceste animale coborâu de la munte și se adunau în haite de câte 12. Pentru a se feri de ele, oamenii nu rosteau numele lor în această zi, sperând să nu se întâlnească cu ele în anul care va urma. Tot conform credințelor populare, femeile nu au voie să se pieptene sau să coasă în ziua de Sfântul Andrei, deoarece ar putea atrage nenorocirea în anul care vine. Se spune că românii care țin post negru în această zi specială au șansa să-și împlinească dorințele legate de sănătate și căsătorie. Copiii obișnuiesc să pună crenguțe de copac roditor în apă în această zi, pentru ca să înflorească și să aducă noroc în casă. De Anul Nou, acestea sunt folosite pentru a sorcovi și a aduce belșug în anul care vine. Credincioșii din toată țara sărbătoresc cu bucurie ziua Sfântului Andrei, amintindu-și de tradiții și obiceiuri vechi, moștenite de la strămoși.