Într-o Românie unde meritocrația a fost declarată specie pe cale de dispariție, iar bunul-simț e considerat opțional, avem și personaje care trăiesc bine-mersi în instituții plătite din bani publici. Așa că, în episodul de astăzi din seria „Cum să faci bani din cultură fără cultură”, vi-l prezentăm pe Ciprian Agapie, managerul Centrului Cultural Teleorman. Sau, cum ne place nouă să-l alintăm: Yeti al culturii din Teleorman. În această țară în care „reforma în administrație” e slogan constant și „meritocrația” e sinonimă cu „pilele bune”, contrastul între două județe: Bihor și Teleorman ne oferă un studiu de caz demn de o piesă de teatru absurd. Regia? Aparține Consiliilor Județene. Scenariul? Salariile managerilor de instituții culturale. Protagoniști? Liviu Buțiu și Ciprian Agapie. Începem cu Bihor, partea care ne face să credem că trăim într-o țară cât de cât normală, acolo unde Ilie Bolojan a strâns puțin șurubul administrației. Ca atare, în colțul din nord-vest, îl avem pe Liviu Florin Buțiu, manager al Centrului de Cultură al Județului Bihor. Violonist și dirijor cu diplomă de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Buțiu are în spate o carieră solidă: peste 25 de ani în muzica clasică și folclorică, dirijor la Filarmonica de Stat Oradea, director artistic, profesor, și fondator de orchestră. Nici la capitolul implicare administrativă nu stă rău, a fost director adjunct și șef de secție la Școala de Arte „Francisc Hubic”. Salariul lui? 6.800 lei. Da, ați citit bine. Pentru o activitate care ar umple trei CV-uri, Buțiu încasează puțin peste salariul unui funcționar de primărie cu vechime și chef de muncă selectiv. În colțul sudic, avem un alt „artist”: Ciprian Agapie, managerul Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman. Instituție care, în teorie, ar trebui să păstreze, promoveze și cinstească patrimoniul cultural local. În practică? Uită să menționeze măcar într-o postare de Facebook faptul că Liviu Vasilică ar fi împlinit 75 de ani. De vreun eveniment comemorativ nici nu îndrăznim să sperăm. Despre studiile domnului Agapie… nu se știe nimic. Nicio diplomă, nicio școală, nici măcar un curs online. Dacă le are, nu le afișează. Dacă nu le are, pare că nici nu îl deranjează. Salariul lui? 12.300 lei. Da, aproape dublu față de Buțiu. Pentru ce? Pentru festivaluri învechite organizate cu bani publici și pentru declarații jenante într-o conferință de presă în care, printre altele, a ținut să ne informeze că „nu trebuie să moară cu Marin Preda de gât” sau că Liviu Vasilică a fost „un simplu angajat” al centrului cultural (fondat de marele folclorist). Cazul devine cu atât mai strident cu cât în județe ca Bihor, sub conducerea lui Ilie Bolojan, s-au impus criterii de performanță, concursuri reale, și o oarecare rigoare în cheltuirea banului public. În Teleorman, însă, pare că regula e alta: tăcerea, lipsa de transparență și promovarea non-valorii. Iar Agapie e și cel care a impus taxe pentru tinerii care vor să folosească studioul din instituție realizat din bani publici. Că doar cultura costă. Mai ales când vine vorba de buzunarul managerului. Pentru toate aceste realizări, Ciprian Agapie încasează lunar 12.300 lei. Neoficial, mai mult, dar vom reveni cu detalii. Florin Piper Savu, „vânătorul de pontaj”. De ce nu îi cere notă explicativă lui Ciprian Agapie Bani publici pentru spectacol: 32.722 lei pentru recitalul Andreei Bănică, scenă și artificii de ziua unei comune