Reforma administrativă începe să prindă contur în teritoriu, iar un exemplu concret vine din orașul Videle, județul Teleorman. Primarul Cornel Gogan, aflat la primul mandat, a decis să restructureze radical aparatul administrativ: peste 150 de posturi au fost desființate cu scopul redresării bugetare. „Am preluat o primărie cu 260 de angajați, iar bugetul total de salarii pe un an depășea veniturile proprii ale orașului pe doi ani. Nu e sustenabil. Diferența era acoperită din datorii și așteptarea rectificărilor bugetare de la Guvern”, a explicat CCornel Gogan. „Decizia de a reduce drastic personalul a fost una dificilă, dar necesară, spune edilul. Cornel Gogan, care are o experiență de peste 20 de ani în mediul privat, critică modelul de reformă aplicat la nivel central. Edilul propune în schimb o abordare rațională, care să țină cont de nevoile reale ale administrațiilor locale. Încerc, de când am intrat în administrație, să înțeleg ce se întâmplă în structura locală și centrală a statului român. Deși sunt primar de mai puțin de un an, am o experiență de peste 20 de ani în mediul privat, iar comparația între cele două lumi este inevitabilă. În ultimele zile se vorbește tot mai mult despre o reformă administrativă. Dar, din ce văd, aceasta pare gândită mai mult sub presiune publică și financiară, nu pe baza unei analize reale a nevoilor administrației publice locale. În aceste condiții, o reformă profundă și eficientă este greu de realizat. Am preluat o primărie cu 260 de angajați. Salariile lor pe un an depășeau bugetul orașului pe doi ani! Vă întrebați cum se acoperea diferența? Răspunsul e simplu: prin datorii și speranța unor rectificări bugetare de la guvern. Practic, românii din toată țara au plătit salariile din Videle, pentru ca fostul primar să-și poată securiza un nou mandat! Am luat decizia dificilă de a reduce personalul – peste 150 de posturi au fost disponibilizate în încercarea de a regla bugetul. Astăzi, funcționăm mai eficient, dar, chiar și așa, întreg bugetul local merge în continuare pe salarii. Fără datorii, e drept, dar și fără fonduri pentru dezvoltare sau investiții. Am analizat inclusiv ideea unui gest de solidaritate: ca fiecare angajat să doneze 5-10% din salariu, începând cu mine. Dar cifrele spun altceva: o reducere de 500 lei/lună per angajat înseamnă să supărăm 10 oameni competenți pentru a păstra unul – iar acel post să fie păstrat mai mult ca angajat politic. Merită? Eu zic că nu! Nu mi se pare corect să sacrifici oamenii care muncesc și sunt competenți doar pentru a păstra structuri umflate și ineficiente. De aceea, nu cred că tăierile uniforme aplicate tuturor – așa cum văd propuse la nivel central – sunt soluția corectă. Să se taie acolo unde sunt salarii nesimțite – ANRE, TAROM, companii de stat – dar nu la toți, la grămadă! Ministerul Dezvoltării ar fi trebuit să vină mai întâi cu un cadru clar care să reglementeze numărul de posturi în funcție de nevoile reale ale unei primării. De exemplu: -la 100 de angajați – 1 post la resurse umane; -la registrul agricol – 1 funcționar la X hectare de teren; -la evidența populației – 1 funcționar la Y locuitori; -la asistență socială – 1 funcționar la Z beneficiari; -la fonduri europene – personal în funcție de numărul și complexitatea proiectelor; Totodată, ar trebui să fie permisă angajarea part-time și să existe posibilitatea formării unei echipe proprii a primarului – jurist, economist, specialist fonduri europene – pe durata mandatului. Nu este normal ca o primărie cu 100 de angajați să aibă 3 funcționari la resurse umane, iar alta, tot cu 100, să aibă doar unul! De asemenea, nu este normal ca, în baza unor “prietenii vechi” dintre unii angajați ai administrațiilor locale si predecesorii primarilor aleși, să fie îngreunate sau, mai grav, complet blocate proiecte de dezvoltare și îmbunătățire a comunităților locale. Cu o formulă corectă, care să țină cont și de veniturile proprii, se poate face o organigramă sustenabilă, bazată pe realitate și strategii de dezvoltare sustenabile, nu pe interese. Iar legea ar trebui să impună un echilibru clar: maxim 50% din personal administrativ, 20% funcționare, iar 30% să fie rezervat pentru investiții. Altfel, primarii cu mentalitate populistă vor continua să țină localitățile în subdezvoltare și să risipească resursele din ce în ce mai limitate, așa cum s-a întâmplat la Videle timp de 12 ani”, a scris primarul de la Videle pe Facebook.
Unul dintre noii cetățeni de onoare este Marin Barbu, cunoscut publicului drept nea Marin, unul dintre cei mai apreciați promotori ai folclorului autentic românesc.
Municipiul Alexandria a adăugat încă două nume pe lista cetățenilor de onoare, oameni recunoscuți pentru contribuțiile lor la viața culturală și comunitară a orașului.
Originar din Teleorman, Barbu a cucerit inimile românilor prin dragostea pentru tradiții și dansuri populare. În Alexandria, el a înființat un ansamblu de dansuri
.
Momentul mult așteptat a venit odată cu urcarea pe scenă a trupei Fly Project, una dintre cele mai cunoscute formații românești de muzică dance. Melodiile lor internaționale au fost cântate de întreaga mulțime, transformând Târgul Săptămânal într-un adevărat ring de dans. Atmosfera a rămas electrizantă, iar publicul a cântat la unison refrenelor care i-au consacrat pe artiști.
A urmat trupa de dans Sibba, care a impresionat prin coregrafii spectaculoase, costume moderne
.
În Roșiori de Vede, al doilea oraș ca mărime din județul Teleorman, normalitatea este un lux de care nu vor avea parte curând. În timp ce în multe localități din țară se vorbesc despre digitalizare, mobilitate urbană și dezvoltare durabilă, aici, pe străzile din centrul orașului, oamenii încă trăiesc fără canalizare, fără asfalt și fără trotuare. Strada Buzești, situată la o aruncătură de băț de Primărie, găzduiește un dispensar medical
.
La patru luni de la adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local care prevede în mod clar posibilitatea transmiterii video a ședințelor, Primăria Turnu Măgurele transmite un răspuns oficial care ridică mai multe semne de întrebare decât oferă soluții. În data de 27 martie 2025, Consiliul Local Turnu Măgurele a adoptat o hotărâre ce stabilea procedura prin care ședințele deliberative urmau să fie înregistrate și transmise public, în numele transparenței și
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.