Update 10 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
România se confruntă cu un declin al turismului pe litoral, unde marea majoritate a hotelurilor sunt în paragină, lăsate de la comunism în condiții insalubre. În această situație, românii aleg să își petreacă vacanțele în țări precum Grecia, Bulgaria sau Turcia, unde pot beneficia de servicii de calitate. Totuși, atunci când un antreprenor român încearcă să aducă un concept turistic modern, întâmpină obstacole imense.
Un exemplu relevant este cazul Plajei Caelia din Mamaia, unde investitorul Alin Bucur a avut de înfruntat nu doar birocrația, ci și opunerea autorităților. Acesta a dorit să dezvolte o plajă eco-friendly, curată și elegantă, care să respecte standardele de igienă. După ce a obținut toate autorizațiile necesare și a câștigat licitația pentru plaja respectivă, a fost surprins de o somație de demolare, emisa fără niciun motiv întemeiat.
"Toate forțele lucrează pentru a demola ce am făcut eu", a afirmat Bucur, evidențiind faptul că atunci când un român decide să contribuie la dezvoltarea țării, este mai întâi întâmpinat cu dificultăți, în timp ce investitorii străini beneficiază de tratamente privilegiate.
În acest context, Alin Bucur a subliniat că românii preferă să plătească pentru confort în alte țări, deoarece în România opțiunile sunt adesea limitate și de proastă calitate. Este vorba despre alegeri extreme: fie plătesc mult pentru o cazare îmbătrânită, fie sunt constrânși să renunțe la proiecte inovatoare din cauza birocrației opresive.
Un alt aspect important menționat de Bucur este ipocrizia politicienilor, care promit susținerea antreprenorilor români doar în timpul campaniilor electorale. Acesta a declarat că nu a fost contactat de nimeni din partea autorităților care să investigate abuzurile pe care le suferă.
Plaja Caelia nu reprezintă un caz singular, ci mai degrabă simbolizează un sistem care, prin birocrația sa copleșitoare și lipsa de sprijin pentru inițiativele locale, îngroapă speranțele de dezvoltare ale României. Aceasta este o realitate tristă, care face ca toți cei care vor să facă ceva bun să se simtă frustrați și blocați, în timp ce corupția și incompetența continuă să prevaleze.
Un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, Mihai Dan Moldoveanu, figurează printre magistrații care au semnat o scrisoare de solidaritate adresată colegilor care au denunțat presiunile din sistemul judiciar. Documentul apare în contextul cutremurător al seriei „Justiția capturată”, realizate de Recorder.
Vineri dimineață, 517 magistrați au semnat un mesaj public de susținere pentru judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, care au reclamat dificultățile și presiunile cu care se confruntă în sistemul judiciar. Lista celor care și-au arătat sprijinul a crescut rapid, după ce joi seara aproape 180 de magistrați au făcut același gest.
Peste 150 de elevi de clasa a VIII-a au participat la o vizită organizată de Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele. Evenimentul face parte din activitățile de promovare a ofertei educaționale pentru anul școlar 2026–2027 și urmărește sprijinirea elevilor în alegerea liceului potrivit.
Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, a atras atenția asupra situației critice de la Tribunalul Teleorman, unde, dintr-un total de 20 de posturi, doar șase sunt ocupate de judecători titulari. Restul posturilor sunt ocupate de magistrați delegați, plătiți cu diurnă.
