Critica examenului de titularizare în educația românească

În educația românească, examenul de titularizare a devenit o capcană periculoasă pentru profesori. Ce ar trebui să fie o oportunitate pentru stabilitate și recunoaștere profesională s-a transformat într-un ritual anual de umilință pentru zeci de mii de cadre didactice. Potrivit trnews.ro, posturile care ar trebui să fie disponibile sunt fie inexistente, fie alocate într-un mod netransparent, lăsând competența și pasiunea candidaților să fie ignorate.

Profesorii cu multă experiență și dedicare, care mențin școlile funcționale, sunt adesea tratați cu dezinteres. Termenul de „suplinitor” devine astfel o etichetă umilitoare, fiind aplicat acelor profesori care, în realitate, nu suplinesc pe nimeni. Aceștia se confruntă nu doar cu lipsa posturilor titularizabile, ci și cu o gestionare netransparentă a acestora, ceea ce amplifică sentimentul de nedreptate.

Contextul actual nu este unul favorabil. Profesorii competenți sunt ținuți în incertitudine, în timp ce școlile au de suferit, iar elevii pierd ocazii importante de afirmare. Este necesar să se facă o reformă reală în procesul de alocare a posturilor vacante, astfel încât să fie recunoscute meritele, nu relațiile sau oportunitățile informale.

Este crucial ca examenul de titularizare să devină ceea ce promite: o reală șansă pentru profesori, nu o simplă loterie plină de dezamăgiri. În absența unei schimbări semnificative, fenomenul de abandon din sistemul educațional nu va face decât să continue, iar educația va rămâne o aspirație inaccesibilă pentru mulți. Sistemul educațional nu îi trădează doar pe profesori, ci își trădează și elevii și întreaga societate, ceea ce nu poate fi tolerat pe termen lung.